Nu cu mult timp in urma m-am confruntat cu o situatie fara precedent, situatie pe care vreau sa o impartasesc internautilor, in speranta ca semnalul meu de alarma va fi tras/auzit de cine trebuie.
Era o zi ploioasa de luni, zi mohorata de mijloc de Octombrie. Veneam de la seviciu cand m-am intalnit absolut intamplator cu o persoana cunoscuta, care mi-a dat cea mai cutremuratoare veste pe care o puteam primi: un sufletel de doua kilograme, care se nascuse pe 19 Octombrie, urma sa vina acasa. Lacrimi amare si fierbinti imi curgeau instantaneu pe obrajii spalati de ploaia rece. Ganduri febrile si intrebari retorice ma framantau si nu-mi dadeau pace. Ma intrebam cu disperare unde se va duce acel suflet nevinovat, in ce familie intra, cum de divinitatea lasa sa se intample astfel de nedreptati?
Am cumparat din putinul meu cateva lucrusoare pentru fetita si am asteptat infrigurata sa ajunga acasa. A venit intr-un tarziu, invelita intr-o paturica subtire si uda. Sufletul nu m-a rabdat si am luat farama de om, impreuna cu mamica ei, la mine acasa.
Stiind cat de multa amaraciune este in acea familie, stiind ca lipsa caldurii, lipsa banilor, lipsa preocuparii parintilor iresponsabili, lipsurile de toate felurile pericliteaza o biata viata plapanda am inceput sa ma implic. Din dorinta de a ajuta un om sa paseasca printre semeni, am contactat in ziua urmatoare Protectia Copilului si am cerut ajutor.
Pentru nimeni pe lumea aceasta, pentru nimeni pana in prezent nu am cersit, dar am facut-o acum! Dupa discutii lamuritoare, dupa planuri minutioase si dezbatut pe toate partile posibile, am primit o lista cu centre maternale private, care ar fi putut sa adaposteasca cele doua vieti si trei cutii cu lapte praf, lapte pentru copii prematuri si hainute. In oras nu putea fi vorba sa fie primite la un centru deoarece mama nu avea adresa corespunzatoare acestui fapt. Si am inceput sa umblu pe la adrese, pe strazi. Ma dureau picioarele, ma enervam pentru ca trebuia sa dau explicatii si cand le ispraveam primeam raspunsuri de genul:” va contactam noi”.
” Nu se poate, imi spuneam. Mai departe!”. Si am gasit intr-un final. Eram super fericita. Plangeam de bucurie si ma incurajam singura ca cele cateva zile ramase pana la intalnirea tuturor personajelor vor trece repede si bietul omulet va fi in sfarsit intr-un camin. Am mers la biserica sa multumesc lui Dumnezeu pentru ajutor. Acolo am prins curaj si am vorbit cu doamna care vinde lumanari si surpriza! Am primit doua sacosi cu hainute, un bax de scutece si o sticla de sampon pentru bebelusi. Lacrimi se scurgeau pe obraji si nu mai stiam cum sa-i multumesc doamnei pentru ajutor.
Miercuri merg cu cele doua sa le prezint celor de la centrul maternal. Se stabileste ca vor fi acceptate si ca nu vor mai trebui sa stea la mine in gazda decat cateva zile, pana ce mama face analizele necesare intrarii in colectivitatea centrului.
Joi, ziua lunga si trista incepe . Mama, impreuna cu tatal fetitei si cu fetita merg la doctor, la consultul de rutina pe care trebuiau sa-l faca cu patru zile in urma. Nu stiu ce s-a intamplat, totul s-a stricat. Seara, indemnata de mama ei si de sotul alcoolic si fara loc de munca, ia fetita si pleaca fara macar sa multumeasca acasa la tatal copilului. Urlam de durere. Ma simteam folosita si neputincioasa pentru sufletelul acela chinuit. Am sunat la 112 si am intrebat daca nu pot sa iau eu copilul, sa o dau pe mama dracului si pe tata si sa fiu eu salvatoarea Daliei. Fireste ca nu se putea! Intram la rapire. ”Copilul o sa moara in frig, o sa ia TBC de la bunicul ei alcoolic, o sa faca cine stie ce din cauza mucegaiului…”. ” Nu puteti face nimic, doamna. Asta e viata!”.
Vineri dimineata, la 9 trebuia sa fie prezenta la centru sa faca analize.
Am dormit in patul in care a dormit fetita si am incercat sa adulmec mirosul acela fin si frumos de bebelus. Plangeam si ma rugam sa se intample ceva, o minune. Nu s-a intamplat nimic. M-am dus vineri sa intreb ce face micuta si daca i-a facut baie seara. ”Nu i-am facut, era frig!”. …
Ce mai este de spus? De ce toti au dreptul sa se reproduca? Ce legi ar trebui pentru iresponsabilii care fac copii doar pentru ca au tot dreptul sa faca sex?
Doamne, unde esti?
Run Through Life 