Jurnal de adolescenta, fragment

Clasa I am terminat-o la Slobozia, Liceul Pedagogic; anul urmator, familia mea s-a mutat in judetul Calarasi. Nu mai puteam continua studiile in Slobozia, asa ca hotararea pe care au luat-o parintii, a fost sa facem naveta la scoala, la Bucuresti, cam 100 km de strabatut in fiecare zi, 3 ore de mers cu trenul, un mijloc de transport care mi-a lasat un gust amar in copilarie.( Imi amintesc clar zilele de vineri, in care abia de gaseam un loc sa stam, imi  amintesc de nasii de pe tren, care ne cunosteau ca pe niste cai breji, de nenea cu sacosa doldora de biscuiti cu caramel “2 la leu, 2 la leu”. Fumul de tigara, mirosul pestrit din zilele calduroase, intarzierile pe traseu din pricina celor care furau cablurile de la sina…Ehei, cate amintiri de acest fel au ramas stocate in memoria mea, macar de-ar fi frumoase si nu sumbre.).

O viata monotona cu trezit dis-de-dimineata, motait pe drumul inapoi, teme pe care le faceam cu studentii in tren, in clasa a IV-a, cand ma pregateam pentru concursul de matematica. N-am stiut ce inseamna sa te joci cu copiii si-mi pare tare rau, pentru ca mi-ar fi placut sa experimentez aceasta, dar timpul nu-mi permitea. Copilarie trista, pentru ca asa au considerat parintii ca ne va fi mai bine( si cat de mult s-au inselat.).

Cateva etape, de dinainte de a incepe scoala, le pastrez cu sfintenie in suflet si da-mi voie sa-ti vorbesc detumblr_inline_n6osoxgtUw1se8ttj[1]spre ele acum, dragul meu prieten…

Eram tare mica, aveam 3 ani si mi-o amintesc pe mama povestindu-mi despre gradinita, pregatindu-ma psihic pentru aceasta….Aveam un fas cu blana si ghetute si mergeam mai mult tarandu-ma dupa mersul mamei intreband foarte des daca mai avem mult pana acolo. In sfarsit ajungem. Batem la usa si intram. Strangeam cu putere degetele mamei ca sa nu ma lase acolo. Incep sa plang si mama iese. Nu-mi amintesc cum m-a pacalit doamna educatoare, dar la un moment dat, stiu ca mi-a pus fasul “sa se incalzeasca” langa soba si “cand este cald, poti sa pleci”. Si afurisitul de fas se incalzea doar pe partea de langa soba si uite-asa il tot intorceam si asteptam sa fie cald peste tot. M-au pacalit 3 zile, a4-a nu au mai putut. Si gata cu gradinita, experienta mea cu ea s-a incheiat dupa 3 zile.                                                                                   Bianca Ladaru

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s